Skip to content

BUN VENIT PE SITE-UL

Primăriei Cuca

Județul Argeș

CULTURA

Cuca este o comună în județul ArgeșMunteniaRomânia, formată din satele BălțataBărbălaniCârceștiCotuCrivățuCuca (reședința), Lăunele de SusMăcăiMăneștiSineștiStăniceiTeodoreștiValea Cucii și Vonigeasa.

Asezare

Comuna se află la marginea de vest a județului, la limita cu județul Vâlcea. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703, care o leagă spre nord de Morărești (unde se termină în DN7) și spre sud de Ciomăgești, apoi în județul Olt de TopanaFăgețelu (unde se intersectează cu DN67B), SpineniTătuleștiOptași-Măgura (unde se intersectează cu DN65), Sârbii-MăguraCorbuIcoanaTufeni și mai departe în județul Teleorman de Balaci (unde se intersectează cu DN65A) și Siliștea-Gumești. Din acest drum, la Bălțata se ramifică șoseaua județeană DJ678B, care duce spre sud-vest în județul Vâlcea la Dănicei și mai departe în județul Olt la Vitomirești și Dobroteasa (unde se termină în DN67B).[4]

Afla mai multe…

Biserica de lemn din Bărbălani, comuna Cuca, judeţul Argeş, poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Prin trăsăturile ei caracteristice se înscrie în seria de biserici de lemn ctitorite pe domeniul Mănăstirii Cotmenei, la începutul secolului 19, precum bisericile de lemn din Valea CuciiCârceştiDrăguţeşti şi Morăreşti-Piscu Calului. Se distinge prin structura de bună calitate, bine păstrată, portal, funie mediană şi elemente decorative de interes la pridvor, perete în tindă şi iconostas pictat. Împreună cu cimitirul din jur, biserica se încadrează într-un ansamblu valoros, aşezată într-un peisaj pitoresc. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: AG-II-m-A-13479.

 

Istoric

Momentul ridicării bisericii de lemn din Bărbălani se poate aproxima în al doilea deceniu al secolului 19. În catagrafia Argeşului de la 1824, în Bărbălani este menţionată o biserică de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, „pe moşiea Cotmenii, făcută de diaconul Ioan [Schiţean] i Drăghici …, epistaţii moşiei”, alternativ „Drăguţ ot Cotmeana”.[1] Într-un anuar al Mitropoliei din 1909 este notată o renovare la anul 1859.[2] În Anuarul Eparhiei Argeşului de la anul 1934 biserica era în stare de ruină.[3] În lipsa unor inscripţii certe, istoricii au datat biserica nuanţat. Radu Creţeanu o datează de pe la anul 1790, interpretând probabil datele catagrafiei de la 1824.[4] Nicolae Stoicescu ia în considerare schimbarea de hram când propune o reparaţie radicală la 1859.[5] Ioana Cristache-Panait propune o datare asemănătoare celei a lui Radu Creţeanu, dar nu-şi poate clarifica exact schimbarea de hram.[6]

Afla mai multe…

1053px-Barbalani_AG_bis_lemn.NV

De la Albabos – Operă proprie, CC BY-SA 3.0 ro, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=19687745

Biserica de lemn din Valea Cucii, comuna Cucajudețul Argeș, poartă hramul „Intrarea în Biserică” și datează din anul 1806[1]. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: AG-II-m-A-13827.

 

Istoric

Păstrează, până astăzi, toponomia prin care este localizată la începutul trecutului veac: Biserica de la Gruiul Înalt, de pe moșia Mănăstirii Hurez, făcută de Ioan Săteanul. Lapidar, deasupra intrării, îi este săpat văleatul: „7314” (18051806).

La altar, în lemnul proscomidiei, se poate descifra pomelnicul: începe cu un Ionu, desigur Ionu Săteanul, menționat ctitor, urmat însă de un lung șir de ctitori, „7314 această sfântă biserică s-au făcut în zilele înălțatului domn Ioan Alexandru Ipsilant Voievod, prea iubitor de Dumnezeu Episcopu nostru

 

Afla mai multe…